LEGEA NOASTRA DREPTURI POARTA, NOI LE CERSIM DIN POARTA-N POARTA

Titlul aminteste de memorabilele versuri ale lui Octavian Goga “Muntii nostri aur poarta, Noi cersim din poarta-n poarta”. Ele se potrivesc perfect situatiei in care se afla cei 3 650 000 de cetateni romani care, din 2006 incoace, cer politicos si respectuos, dar insistent, organizarea referendumului pentru protejarea casatoriei naturale in Constitutie. Au dreptul sa o faca iar Curtea Constitutionala le-a afirmat acest drept de citeva ori. Clasa politica, insa, dezagreaza si se opune. A politizat initiativa cetatenilor care au ajuns astfel sa-si cersasca drepturile. Intr-un fel, ne aflam in cea mai rusinosa si penibila situatie privind relatia dintre cetatenii tarii si clasa politica de dupa decembrie 1989. O situatie fara precedent care face Romania de rusine in rindul statelor Uniunii Europene. O rusine adusa peste Romania de clasa ei politica care se opune cu incapatinare organizarii referendumului. Clasa politica ne-a transformat in cetatenti de rangul doi ai Uniunii Europene. Elvetienii voteaza aproape in fiecare an o initiativa cetateneasca de revizuire a constitutiei ori un proiect de lege initiat de ei. Iar in Irlanda, irlandezii au decis prin referend, in mai 2015, soarta casatoriei in tara lor, iar pe 25 mai anul acesta vor vota revizuirea constitutiei pentru a determina soarta avortului. Irlandezi au tinut doua referendumuri constitutionale in doi ani. Romanii au lansat proiectul curent de revizuire a articolului 48 in 2015 si nici acum nu se contureaza pe orizont data tinerii lui. Clasa politica insista sa ne trateze ca pe niste cersetori de drepturi. Am ajuns sa ne cersim drepturile, batind la portile partidelor politice, ale Parlamentului, ale Cotroceniului si ale Guvernului.
 
Cine se opune ?

Read more

Share this:

KARL MARX LA 200 DE ANI SI 170 DE ANI DE URA DE CLASA

Se vorbeste si scrie mult despre ura in zilele noastre dar nu despre fondatorul si propovaduitorul urii de clasa, Karl Marx. Daca Hristos ne-a unit, Marx ne-a despartit. Daca Hristos ne-a invatat sa ne iubim, Marx ne-a invatat sa ne urim. Hristos a surpat zidurile care ne desparteau, dar Marx le-a ridicat din nou, ne-a imparti in clase si ne-a invrajbit. Hristos a dat la o parte ceea ce ne facea diferiti si ne-a facut egali. Marx a propovaduit egalitatea dar i-a declarat pe unii dintre noi mai egali ca altii. Hristos a propovaduit pacea sociala, iar Marx razboiul intre clasele sociale. In Hristos, ne spun Sfintele Scripturi, nu este deosebire intre barbat si femeie, iudeu si neam, om cu carte si om fara carte, om bogat ori sarac, rob ori stapin. Crestinismul a fost cladit pe acest esafod al egalitatii sociale si practica ei multimilenara dovedeste acest adevar. In primele veacuri ale crestinismului sclavii detineau funciile inalte in bisericile primare pentru ca stiau sa scrie si sa citeasca. Majoritatea dintre stapinii lor erau analfabeti. Cind apostolii scriau si trimiteau epistole bisericilor incepatoare, ele erau citite bisericilor, copiate si date mai departe de robi, in primul rind. Robii au fost printre primii episcopi ai bisericilor incepatoare. Tot ei scriau, in numele bisericilor, scrisori de dragoste si imbarbatare altor biserici si comunitati crestine imprastiate in vastul Imperiu Roman de atunci. Acesta e unul din detaliile interesante care le citim in cartea recent publicata a istoricului american Bart D. EhrmanThe Triumph of Christianity(“Triumful Crestinismului”) si a carei recezie am facut-o acum patru (4) saptamini. [http://www.rgnpress.ro/rgn_18/categorii/analize-interviuri/27399-2018-04-05-08-11-10.html]
 

Read more

Share this: