CHARLES DARWIN: ADIO TEORIE!

Redam astazi a cincea parte a recenziei cartii lui A.N. Wilson, publicata anul trecut, Charles Darwin, Victorian Mythmaker (“Charles Darwin, fauritor de mit”). Partile anterioare pot fi accesate pe situl web AFR: http://www.alianta-familiilor.ro/charles-darwin-furt-intelectual/.  Comentariul de astazi se axeaza in mod special pe Capitolul 14 al cartii, care de fapt e si cel mai lung si probabil si cel mai important din intreaga carte. E intitulat “Adios, Theory”. Capitolul 14 contine apogeul argumentatiei lui A. N. Wilson. Recomendam celor care nu au timp ori rabdare sa lectureze intreaga carte, sa citeasca cel putin Capitolul 14 pentru a intelege slabiciunile si infantilitatea teoriilor lui Darwin asa cum le vede si explica autorul.
 

Competitia lui Darwin
Am incheiat a patra parte a recenziei, publicata pe 2 august, discutind indoielile lui Darwin privind corectitudinea ideilor lui si mai ales a explicatiilor si argumentatiei facute de el in sprijinul teoriei lui ca speciile evolueaza unele in altele dind, in final, nastere speciei umane. Indoielile lui Darwin au continuat pina la moartea lui. In mare masura ele s-au datorat si cercetarilor facute, tot in aceasi perioada, de alti oameni de stiinta din Europa si chiar Rusia care si ei erau interesati in evolutionism. Si ei au studiat fosile in tarile lor de origine dar, spre deosebire de Darwin, au ajuns la concluzii care contraziceau concluziile finale ale lui Darwin. Din nefericire, doar opiniile lui Darwin au prins tractiune, ele devenind la moda. Teoria lui Darwin a devenit dogma pina in ziua de astazi, o religie seculara in care secularistii occidentali cred orbeste. In cuvintele autorului :”Darwinism had now ceased to be a merely scientific theory and was the new religion” (“Darwinismul a incetat sa mai fie o teorie stiintifica si a devenit o noua religie”) (Pagina 310)
Curind dupa publicarea cartii Originea Speciilor in 1859 au inceput recenziile cartii. Una care aproape ca l-a rasturnat pe Darwin de pe piedestal a fost cea facuta de Samuel Wilberforce in publicatia Quarterly Review. Wilberforce a fost un crestin devotat cunoscut in istoria lumii pentru eforturile lui de a pune capat comertului cu sclavi si abolirea sclaviei. El vedea doua probleme fudamentale cu argumentele lui Darwin. In primul rind era analogia lui Darwin intre selectia naturala si selectia arficiala prin modificarea raselor de animale. Wilberforce puncta faptul ca rasele noi de animale nu sunt specii noi de animale, ci doar specii cu caracteristici diferite imprimate in animale prin metode artificiale. Mai mult, rasele noi de animale se salbaticesc daca se intorc in natura si nu evolueaza in specii noi. In alte cuvinte, caracteristicile noi se transmit doar atita timp cit animalele ramin asociate cu specia umana, dar nu despartite de ea.
In al doilea rind, Wilberforce argumenta, la fel ca Sir Charles Lyell, lipsa din straturile geologice ale terei a oricarei evidente de specii tranzitorii intre o specie distincta si alta. Argumentelor lui Wilberfoce, Darwin a raspuns cu o concesiune pe care toti evolutionistii dupa el au acceptat-o: dovezi de acest fel inca nu au fost descoprite, asta dovedind ca teoria lui Darwin are lacune, in engleza “gaps”. A.N. Wilson comenteaza ca din 1859 pina azi, deci aproape 160 de ani, darwinistii nu au fost capabili sa dea raspuns acestei provocari lansate de Wilberforce si Lyell: “As far as I know, no Darwinian has ever given a satisfactory answer to Wilberforce’s two points”. (“Din cite stiu eu, nici un darwinist nu a dat vreodata un raspuns satisfacator celor doua puncte ale lui Wilberforce”) (Pagina 258)
 
Reactiile lui Darwin – “adio teorie”!
Citind materialele criticilor, Darwin a inteles ca oamenii de stiinta din vremea lui i-i puneau la indoiala teoria ca, la fel dupa cum trasaturile animalelor modificate genetic se mostenesc, se mostenesc si trasaturile speciilor care se transforma dintr-o specie in alta. Nici o astfel de dovada nu a fost gasita pina in prezent. Argumentul acesta l-a framintat pe Darwin zilnic si incerca din rasputeri sa dovedesaca corectitudinea acestui argument in noile editii ale Originii Speciilor. A devotat doar un singur capitol acestui subiect spinos. Curios, dar foarte putin cunoscut si decisiv de important si extrem de relevant, este faptul ca printre cele 100.000 de cuvinte scrise de Darwin pe marginile paginilor celor cinci (5) editii ale Originii Speciilor, se afla urmatoarea fraza: “if this were true, adios theory“. (Pagina 279) (“Daca asta e adevarat, adio teorie”!)
Ce inseamna asta? Darwin a recunoscut ca daca modificarile speciilor nu se mostenesc si nu ramin permanente asta exclude posibilitatea transformarii unei specii in alta. Asta este, zice A. N. Wilson, calcaiul lui Ahile a teoriei darwiniste. Si, argumenteaza el, studiile genetice facilitate de descoperirile stiintifice de la sfartisul Secolului XX, contrazic si dovedesc ca fiind gresita teoria lui Darwin in intregime. Natural, Darwin nu putea prezice descoperirile stiintifice din viitor ori daca ele vor confirma ori submina teoria lui. Concluzia lui Wilson e dura: descoperirile privind sistemul genetic uman din secolul XX “is really lethal to Darwinism”, adica “e fatala darwinismului”. (Pagina 277) Genetica distruge deasemenea argumentul lui Darwin ca selectia sexuala propulseaza speciile catre supravietuire si transformare in alte specii. Genetica dovedeste nu motivatia ci procesul in care, in interiorul aceleasi specii, dar nu in afara ei, trasaturile dominante ale speciei sunt transmise de la o generatie la alta.
Dar punctul remarcat de Wilson nu e finalul dezbaterii privind acuratetea ori falsitatea darwinismului. In deceniile de final al Secolului XX ateul britanic Richard Dawkins a cautat sa reconcilieze darwinismul cu descoperirile stiintifice recente, si mai ales genetica, si sa resusciteze evolutionismul. Evolutionistii, in disperare, continua sa se atirne de explicatiile lui Dawkins. Dar, in opinia lui Wilson, un alt punct dificil pentru darwinisti este faptul ca Darwin el insusi a avut indoieli privind teoria lui si ca a diluat-o in timp atit de mult incit a ajuns sa fie chiar pe cale de disparitie ori abandonata in intregime. In acest sens Wilson afirma: “with one hand, he constantly revised The Origin, diluting the theory to the point where it made no sense, even by its own terms” (“cu o singura mina [Darwin] a revizuit Originile, diluind teoria pina la punctul in care nu a mai avut nici un sens, nici macar in termenii ei fundamentali”) (Pagina 292)
Daca Darwin si-a diluat argumentele initiale, interesul publicului britanic fata de cartile si teoriile lui s-au diluat si ele in mod semnificativ: doar 311 de exemplare a ultimei editii a Originii Speciilor au fost vindute. Recenziile ultimei vresiuni au fost tot mai critice si chiar impotrivitoare. Unii din critici respingeau in intregime teoria evolutionista, iar altii o reformulau sa o faca mai viabila in lumina descoperirilor stiintifice din Secolul XIX. Alti critici afirmau credinta intr-o “creatie originala” a unei Divinitati, si ca, daca inainte de aparitia speciei umane speciile au evoluat unele in altele, specia umana a fost creata, si nu este un produs al evolutiei speciilor inferioare. Asta a fost teoria fundamentala a lui Wallace: “there is no real antagonism between the Christian relevation and evolution” (“nu exista un antagonism real intre revelatia crestina si evolutionism”) (Pagina 310)
 
Originea speciei umane
O alta lacuna a teoriei lui Darwin, una extrem de relevanta si importanta, este ca pina acum Darwin nu a suflat o vorba despre originea speciei umane.
Darwin a raspuns criticilor lui cu o carte devotata in intregime acestei teme: The Descent of Man, in romaneste Originea omului si selectia sexuala, publicata in 1871. Cartea asta a fost mai lunga decit Originea Speciilor dar, zice A.N. Wilson, un dezastru. Cititorii au fost dezamagiti de la inceput. Publicul se astepta ca Darwin sa fie specific si sa demonstreze cum exact a aparut fiinta umana. Privind “cum”, zice Wilson, “Darwin is both brief and vague” (“Darwin scrie putin si vag”) (Pagina 296) Wilson caracterizeaza explicatia lui Darwin ca o “luare la razna” ori “luare peste hotar” fara un discurs ori explicatie coerenta, “rataciri” care din cind in cind cautau o explicatie puerila a evolutiei fiintei umane din semi-hominizi. (“It is a wide-ranging rambling over the field of evolution in non-human species; and these ramblings are intersperced with reflections upon his fellow human being …”)
In plus, Wilson scrie ca daca Darwin ar da aceleasi explicatii astazi, in Secolul XXI, ar fi vazut ori etichetat ca “most reactionary”, adica “un reactionar extrem”. De exemplu, Darwin ii numeste pe bastinasii din Tierra del Fuego, pe care i-a cunoscut in anii 1830 pe parcursul calatoriei lui pe vasul Beagle, drept semi-hominzi, adica o specie intermediara intre primate si fiintele umane sapiens. Unul din argumentele pe care le-a folosit in sensul acesta a fost ca nativii din Tierra del Fuego nici macar nu au o limba coerenta care ar putea fi numita umana. Aici, insa, Darwin s-a inselat si si-a dovedit rasismul. Doar cu citeva decenii dupa calatoria lui in Tierra del Fuego un misionar britanic, Lucas Bridges, s-a dus acolo si a locuit printre ei. Bridges a alcatuit un vocabular al unui trib nativ alcatuit din peste 32.000 de cuvinte. (Pagina 300)
Un merit deosebit a cartii lui Wilson este ca, privind originea speciei umane, el discuta descoperirile scheletelor unor specii care sunt considerate a fi specii intermediare intre primate si homo sapiens. Dovedeste, insa, ca teoriile acestea sunt eronate si neconvingatoare.
 
Originea moralitatii si a valorilor morale
Daca Darwin a incercat o explicatie a originii speciei umane, incercarea lui de a explica originea moralitatii omului sapiens dezamageste si mai mult. E una, zice Wilson, sa incerci sa explici evolutia unor oase dar mult mai greu sa explici originea trasaturilor morale si valorilor morale ale fiintei umane. Cum au aparut ele? De unde? Sunt ele un produs al evolutiei? Au aparut si evoluat ele simultan si in paralel cu evolutia si transformarea oaselor si trupului dintr-o specie in alta? Daca ar fi asa, de ce in lumea animalelor nu se observa moralitate, dragoste pentru aproapele, ori o ierarhie a valorilor? Cum se explica aparitia constiintei? De ce, adauga, A.N. Wilson, fiintele sapines folosesc hirtie igienica pe cind animalele nu?
Darwin inceara o explicatie a originii valorilor morale bazata tot pe “teoria selectiei naturale”. Aici, insa, Darwin sare in gol cu capul in jos. Presupunerea ca moralitatea isi are originea in “frica de Divinitate” e o conceptie eronata dupa Darwin. In locul acestei teorii, Darwin propune alta: “the first foundation or origin of the moral sense lies in the social instincts, including sympathy; and these instincts no doubt were primarily gained, as in the case of the lower animals, through natural selection”. (“… prima fundatie sau origine a sensulul moralitatii se afla in instinctele sociale, inclusiv simpatia; si aceste instincte fara indoiala au fost dobindite, ca si in cazul animalelor inferioare, prin selectia naturala”) (Pagina 305). Unde sunt dovezile in sprijinul acestei presupuneri, intreaba Wilson? Evolutionismul se pretinde a fi o stiinta bazata pe dovezi palpabile. Intrebarea logica, deci e unde sunt dovezile in sprijinul acestei presupuneri? Nicaieri.
 
TRECEREA IN VESNICII A DOMNULUI VASILE FELSEGHI
AFR anunta cu mare durere si regret trecerea recenta in vesnicii a pastorului Vasile Felseghi din Sibiu, un erou al miscarii pentru familie si valori din Romania. Dl Felseghi a fost un membru al Aliantei Famillilor din Romania de la inceput. In 2005 si 2006 dl Felseghi a muncit cu sirguinta la revizuirea articolului 48 din Constitutie obtinind in intreg Judetul Sibiu peste 24.000 de semnaturi in sprijinul amendamentului. Primaria din Sibiu, la vremea aceea sub administratia dlui Klaus Iohannis, Primar, a eliminat peste 7.000 de semnaturi fara nici o explicatie. In felul acesta, Judetul Sibiu a cazul sub baremul de 20.000 de semnaturi necesare pentru a califica judetul pentru referend. Cu toate ca atunci am cerut dlui Iohannis o explicatie pentru reducerea drastica si cu un numar atit de mare al semnaturilor, nu am primit-o. Dl Felseghi a crezut cu putere in familia si casatoria crestina si pentru acest deziderat a luptat cu abnegatie pina la sfartisul vietii. A alergat cu tragere de inima si si-a sfarsit alergarea ci bine. Ne lipseste si ne va lipsi mereu!
 
ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI
Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: “Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. … Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului“. Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!
 
JOIN US ON FACEBOOK / URMARITI-NE SI PE FACEBOOK!
Publicam comentariile noastre de joi si pe Facebook. Va rugam sa ne urmariti si sa deveniti prietenii nostri pe Facebook: https://ro-ro.facebook.com/Alianta.Familiilor/
Share this: