CHARLES DARWIN- FURT INTELECTUAL?

Acum citeva saptamini am inceput o recenzie a cartii lui A.N. Wilson, publicata anul trecut, cu titlul Charles Darwin, Victorian Mythmaker (“Charles Darwin, fauritor de mit”). Carte are 367 de pagini, e extrem de bogata in informatii si detalii interesante, facind practic imposibila o recenzie a cartii in doar citeva pagini. Revenim, deci, astazi cu a doua parte a recenziei, sperind sa continuam examinarea cartii in editiile viitoare. Cei care inca nu a-ti reusit sa cititi prima parte a recenziei, o oferim aici: http://flux.md/opinii/darwin-a-gresit-sau-cat-de-vulnerabil-si-de-lipsit-de-dovezi-este-evolutionismul#.  Una din ideile dominante ale cartii lui Wilson e ca Darwin nu a fost un ganditor original ci ca a adoptat si ajustat, pe ici si colo, ideile predecesorilor si contemporanilor lui care au fost si ei interesati de subiectul posibilei evolutii a speciilor. Darwin, insa, nu le-a recunoscut contributia la dezvoltarea teoriei evolutiei, motiv pentru care Wilson il acuza de furt intelectual.
 

Omul potrivit la locul potrivit?
Wilson ne da de inteles ca Darwin nu a fost nici un geniu, nici un ganditor penetrant, nici un om cu intelect stralucitor, ci un individ care a avut norocul sa fie omul potrivit la locul potrivit. A trait intr-o epoca istorica propice ideilor pe care le-a propus; in Marea Britanie, tara care fara indoiala la vremea aceea era cea mai avansata din lume si poseda cele mai numeroase si colosale resurse intelectuale si academice cunoscute istoriei; intr-o epoca istorica in care oamenii erau curiosi sa-si cunoasca originea; si intr-un context geo-politic care i-a fortat pe britanici sa gaseasca noi metode de crestere a productiei agricole pentru a hrani o populatie mereu in crestere. A avut si norocul sa se nasca intr-o familie aristocrata, sa fie educat in universitatile prestigioase de atunci ale Marii Britanii, sa calatoreasca, si sa nu trebuiasca sa munceasca pentru a se intretine pe sine, sotia lui, Emma, si pe cei zece (10) copii care el si Emma i-au adus pe lume. Cu banii primiti din partea tatalui si a bunicului a putut sa-si creasca copiii si sa-si dedice citeva decenii de viata pasiunii lui intelectuale: explorarea originii vietii pe pamint, a presupusei evolutii a speciilor, si a descoperirii, zice el, a celor doua legi ale naturii care transforma o specie in alta: legea selectiei naturale si legea luptei pentru supravietuirea speciilor.
Darwin a avut norocul sa se nasca la scurt timp dupa terminarea razboaielor napoleonice, la 12 februarie 1809. In anul acela Marea Britanie deja fusese in razboi cu Franta lui Napoleon pentru aproape 15 ani. Cu doi ani inainte de terminarea razboiului, Napoleon a impus o blocada a Marii Britanii si a interzis comertul Europei cu Marea Britanie. Britanicii, care deja incepusera sa sufere de penurie de alimente inca de la inceputul razboiului, au devenit si mai infometati dupa instituirea blocadei. Populatia Marii Britanii a crescut intre timp, de la 7 milioane de persoane in 1760, la 10,5 milioane la inceputul anilor 1800. Britanicii au inceput sa devina ingrijorati ca profetiile sumbre ale Pastorului T.R. Malthus erau pe cale sa se implineasca sub ochii lor: populatia britanica crestea mai repede ca productia agricola si britanicii vor muri de foame.
Britanicii au raspuns crizei demografice si penuriei de hrana instituind, in 1798, o Comisie de Agricultura (Board of Agriculture), al carei obiectiv a fost stimularea productiei agricole. Eforturile Comisiei au avut succes. In doar citiva ani productia agricola a crescut enorm. Au fost create noi rase de animale, noi varietati de cereale si noi soiuri de plante. Toate astea prin selectia artificiala, nu naturala. In doar citiva ani, de exemplu, au fost scoase pe piata vite care dadeau mai multa carne si lapte, oi care dadeau mai multa lina si lapte, si variateti de grau si porumb care dadeau recole mai mari. La scut timp, britanicii au incetat sa mai sufere de foame, preturile produselor agricole au scazut, si panica supra-popularii a incetat. Aceste circumstante, insa, au fost insotite de o vie dezbatere intelectuala privind demografia, supra-popularea Marii Britanii, originea speciilor, si metodele de modificare, de catre om, prin mijloace artificiale, a raselor de animale si a produselor agricole. Daca omul poate modifica speciile in mod artificial, natura nu o face si ea, de la sine?
 
Influenta familiei asupra lui Darwin
Interesul omului pentru evolutia speciilor dateaza inca din antichitate. Inca pe vremea lui Aristotel si Platon oamenii disputau notiunea daca animalele sunt statice, adica nu resimt modificari, ori evolueaza si dezvolta modificari morfologice in timp, iar daca da din ce motive. Aceste idei l-au preocupt si pe bunicul lui Charles Darwin, Erasmus Darwin, de profesie medic. In 1794 Erasmus a publicat Zoonomia, un tratat in care argumenta ca speciile au evoluat unele in altele, “creaturile nu au fost create ci s-au creat de la sine”, si ca “speciile au aparut pe pamint nu pentru ca Dumnezeu le-a creat ci prin evolutie”. (Pagina 23) Erasmus a murit in 1802, cu 7 ani inainte de nasterea lui Charle Darwin. Charles Darwin a citit, in mod aprofundat si de mai multe ori, cartea bunicului lui, afirmind, in final, ca ea nu l-a influentat cu nimic (“without producing any effect on me”)
Erasmus si-a elobarat ideile mai tarziu intr-o alta carte, The Temple of Nature (“Templul Naturii”), in care postula notiunea ca intreaga viata, din formele ei cele mai primitive pina la cele mai complexe, isi are originea undeva in fundul oceanelor. Erasmus a incercat si sa explice, din punct de vedere al cauzalitatii, “cauza initiala” care a propulsat evolutia in motiune, o cauza pe care el a numit-o “the first great cause” ori “marea cauza primordiala”. Erasmus a studiat si lucrat la teoria evolutiei timp de aproape 30 de ani.
Cind Darwin a ajuns la 9 ani i-a murit mama. Darwin si-a continuat studiile si a facut universitatea la Universitatea Cambridge. Tatal lui dorea ca el sa studieze teologia si sa devina pastor anglican, dar Darwin avea alte pasiuni avind inclinatii spre medicina. Unul din profesorii lui a fost Robert Jameson, Profesor de Istorie Naturala, cel care l-a expus pe Darwin ideilor evolutionistilor francezi ai Veacului XVIII, in special Jean Baptiste Lamarck si Gianbattista Brocchi. Ambii au incercat sa explice originea speciilor prin cauze naturale prin studiul fosilelor disponibile in vremea lor. Idea principala a lui Lamarck a fost existenta unei continuitati a speciilor care insa se schimba lent si se transforma in alte specii inrudite. Natura functioneaza in virtutea unor legi specifice ei unde o forma de viata da nastere unei alte forme de viata. Tot Lamarck pare sa fi fost si primul naturalist care a enuntat idea ca specia hominida se trage din maimute. La rindul lui, Brocchi a enuntat idea ca speciile se nasc, traiesc pentru o vreme, si apoi dispar.
 
Charles Darwin – furt intelectual?
E deci aparent ca dezbaterea privind originea si transformarea speciilor era deja in voga la vremea cind Darwin a inceput sa fie interesat de subiect. Si tocmai aici Wilson il acuza pe Darwin de frauda intelectuala: “My own belief is that … Darwin, who had been failing to acknowledge intellectual debts and influences all of his life … was actually incapable of remembering … that anyone beside himself had ever believed in evolution before 1859 …” (“Opinia mea este ca … Darwin, care nu a recunoscut influente intelectuale in viata lui, …, nu a fost capabil sa-si aminteasca faptul ca altii pe linga el au crezut in evolutie inainte de 1859”, anul in care Darwin a publicat The Origin of the Species – Originea Speciilor). (Pagina 53)
Pina atunci, obiectiile impotriva evolutionismului lui Erasmus Darwin, Lamark si Brocchi erau doar de natura teologica nu stiintifica. Una din personalitatile influente din perioada incipienta a gandirii evolutioniste a fost britanicul William Paley, care a trait intre 1743 si 1805. Paley e cunoscut istoriei in primul rind pentru monumentala lui carte View of the Evidences of Christianity, (“Perspectiva asupra dovezile privind crestinismul”) publicata in 1794, si monumentala Natural Theology (“Teologia naturala”) publicata in 1802. Pentru prima data, in aceste carti, un intelectual britanic apara Biserica, teismul si crestinismul in fata ascensiunii gandirii evolutioniste din vremea lui. Ideile lui Paley, lucid exprimate in cele doua carti, sunt considerate astazi fundamentul intelectual a ceea ce e cunoscut ca “intelligent design”, o explicatie teista a universului si aparitiei unversului, a vietii si a omului. In acest sens, ideile lui Paley erau simple: universul e perfect, natura e perfecta, viata e perfecta, si perfectiunea lor atesta indubitabil existenta unui Creator care le-a creat pe toate cu intelepciune si chibzuinta. (Pagina 77) Darwin l-a citit pe Paley. Dar, in timp ce Paley afirma existenta armoniei in natura, Darwin afirma ca natura e intr-o stare de haos. La fel, in timp ce Paley afirma ca armonia naturii se datoreaza functionarii perfecte a legilor impuse de Creator in natura, Darwin afirma ca legile naturii, descoperite zice el, de el insusi, reflecta un conflict acerb si permanent intre specii pentru supravietuire, un conflict permanent intre membrii aceleasi specii, si ca acest conflict propulseaza evolutia naturii si a fiintelor vii de la o specie la alta.
Teologia naturala inseamna, din perspectiva lui Paley, ca putem deduce existenta unui Creator si a lui Dumnezeu, din natura. In mod contrar, pentru Darwin si discipolii lui, natura neaga existenta lui Dumnezeu. Explicatia lui Wilson este ca: “Darwin a fost destinat sa fie, pentru multi, atit pe parcursul vietii lui cit si mai tarziu, intruchiparea mitului britanic din era victoriana ca stiinta a invalidat si negat religia. De fapt, in loc de a nega religia, stiinta a devenit religia lor …”, adica a evolutionistilor. (“Darwin was to be, for many people, during and after his lifetime, the embodiment of the essentially Victorian myth that science had somehow disproved or invalidated religion. In fact, of course, rather than disproving religion, science has become their religion …”)
 
Inconjurul lumii pe vasul Beagle
Sunt citeva lucruri cu privire la Darwin pe care le cunosc toti cei care au studiat biologia, printre ele calatoria lui Darwin in jurul pamintului la bordul vasului The Beagle. Voiajul a fost punctul decisiv pentru orintarea intelectuala a lui Darwin. Observatiile facute pe parcursul calatoriei i-au cimentat ideile evolutioniste si l-au facut sa puna la indoiala existenta lui Dumnezeu, devenind, treptat, ateu. Un amanunt mai putin cunoscut, insa, este ca la intoarcere Darwin s-a imbolnavit si a ramas bolnav toata viata fara sa se vindece. Boala l-a imbatrinit inainte de vreme, dar nu se cunoaste exact diagnoza ori boala de care a suferit. Un alt amanunt la fel de putin cunoscut este ca, in timp ce pe Beagle Darwin isi forma ideile evolutioniste, Capitanul vasului, Charles FitzRoy, isi cimenta convingerile creationiste.
Wilson aloca 3 capitole fascinantei calatorii a lui Darwin in jurul pamintului. (Paginile 86-182) Beagle a fost o fregata de razboi al carei echipaj a fost insarcinat sa studieze si sa cartografieze coasta Patagoniei si a Tarii Focului, apele, coasta oceanului, populatia nativa, plantele si animalele si obiectivele strategice. Calatoria trebuia sa inceapa in 1826 dar a inceput doar in 1828 sub autoritatea Capitanului Charles FitzRoy, un aristocrat al carui bunic a fost ministru britanic pe vremea razboaielor Marii Britanii cu Franta. La vremea accea FiztRoy avea 26 de ani iar Darwin 22. Tatal lui Darwin a aflat de voiajul lui FitzRoy si l-a rugat sa-l ia si pe Darwin cu el, contra cost. Dupa multe aminari vasul a plecat din Marea Britanie pe 27 decembrie 1828. De-a lungul traseului, Beagle a facu multiple escale pe la mici insulite din Oceanul Atlantic pentru a-i permite lui Darwin sa le examineze vegetatia si fauna. Pe parcursul calatoriei Darwin citea carti trimiese de familie, majoritatea fiind tratate despre originea speciilor, geologie si palentologie. Una din cartile citite atunci si care l-a influentat mai tarziu a fost Principles of Geology (Principiile Geologiei) publicata de Charles Lyell.
 
Rasismul lui Darwin
In aprilie 1829 Beagle a ancorat pentru citva luni pe coasta Braziliei. In timp ce Capitanul FitzRoy si echipajul examinau si masurat coastele Braziliei, Darwin isi petrecea timpul in interiorul continentului examinind animalele, plantele si populatia nativa. A zugravit populatia nativa in termeni care astazi ar fi considerati rasisti si ofensivi, “ignoranti, lasi si extrem de indolenti”. Descria deasemenea populatia de culoare ca fiind “uncommonly stupid”, (“deosebit de stupida”), ceea ce il face pe autor sa afirme ca Darwin a fost rasist, un subiect pe care autorii contemporani il evita. Consemnarile facute de Darwin in jurnalul lui de calatorie dovedesc si sovinismul lui. Darwin credea in superioritatea rasei si civilizatiei britanice in raport cu celelalte rase si civilizatii. (Paginile 104-105) Tot in jurnalul de calatorie Darwin a consemnat ca formele de guvernare de atunci din Brazilia, Uruguay si Argentina (Patagonia), erau “half-civilized governments”, adica “guvernari pe jumatate civilizate”.  In opinia lui Darwin, democratia nu era o forma de guvernamint potrivita pentru America de Sud, optind pentru dictaturi, locuitorii ei fiind mai putin civiliati ca britanicii. Ceea ce il face pe Wilson sa afirme ca “… there is no evidence that [Darwin] believed, either as a young man or as a mature one, in the equality of the human race, whether as a political ideal to be hoped for or as a scientific fact”. (“… nu exista nici o dovada ca [Darwin] a crezut, fie in tinerete fie ca adult, in egalitatea rasei umane, fie ca ideal si deziderat politic fie ca un dat stiintific”) (Pagina 105)
Pe la mijlocul lui iulie 1829 Beagle ancoreaza in Patagonia. In jurnalul de calatorie Darwin face aceleasi consemnari ofensive la adresa populatiei native de acolo cu toate ca peste tot pe unde a ajuns, fie singur fie impreuna cu Capitanul FitzRoy, a fost primit cu o ospitalitate deosebita. Ajuns la Punta Alta in Patagonia, Darwin se cufunda in studierea fosilelor care la vremea aceea se aflau acolo din abundenta. Fosilele fusesera pastrate in aluviunile riurilor si in tarmurile oceanului. Saptamini la rind Darwin a tinut echipajul pe loc pentru a examina cu deamanuntul acest uimitor muzeu paleontologic si geologic din aer liber. A colectat si pus in cutii si borcane o multime de oseminte, carapace, roci, si animale mici pe care le-a trimis in Marea Britanie. A continuat sa colecteze mii de schelete, oseminte, specii de animale si fosile pretutindeni, in Tara Focului, Chile, Peru si Insulele Galapagos. Le-a trimis pe toate, cu miile, in Marea Britanie iar la intoarcare si-a dedicat restul vietii, citeva decenii, studiindu-le si ajungind la concluziile care le-a publicat in 1859 in Originea Speciilor.
 
O teorie a aparitiei limbii umane
Vom continua, speram, recenzia fascinantei cartii a lui Wilson in saptaminile viitoare. Va recomandam, in incheierea comentariului de astazi, un articol care denota confuzia care tipifiaza gandirea evolutionista a zilelor noastre. Teoria evolutionista scartie si e tot mai dificil de sustinut si aparat. Modificarile si ajustarile constante care sa fac privind evolutionismul sunt dovada principala. Acum citeva zile am dat peste o astfel de dovada: inabilitatea evolutionistilor de a explica, chiar in termeni rudimentari, abilitatea fiintei umane de a vorbi. Cum a aparut abilitatea omului sa vorbeasca? Publicatia americana The Atlantic a publicat saptamina trecuta un articol privind subiectul al carui titlu dovedeste limitele evolutionismului: A Sneaky Theory of Where Language Came From (“O teorie cu siretlic despre originea limbajului“). [Articolul poate fi cititi aici: https://www.theatlantic.com/science/archive/2018/06/toolmaking-language-brain/562385/] Limbajul a aparut, zic evolutionistii, din necesitatea fiintelor vii de a coopera pentru a atinge scopuri comune. Chiar? Din perspectiva creationista si teista, intrebarea este diferita: de ce doar fiintele umane au abilitatea de a invata limbi diferite, pe cind animalele nu? Nici un animal nu poate invata limba unui alt animal. Un ciine nu poate scoate sunetele unei ciocirlii si nici o ciocirlie nu poate latra asemena unui ciine. Doar fiintele umane au capacitatea de a invata limbi straine ori imita sunetele animalelor. De ce? Pentru ca ele au fost facute dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, Cel care a grait si s-a facut, si Cel care, la rindul Lui, a inzestrat fiinta uman cu abilitatea de a vorbi.
 
AMBASADORUL KLEMM A FOST DEMIS
Gasim salutara decizia Departamentului de Stat al SUA de demitere a Ambasadorului Klemm. Mai putin cunoscut publicului din Romania, insa, este, ca miscarea pro-familie si pro-vita romana din Romania, Statele Unite si diaspora, s-a implicat masiv si consistent in demersurile care au rezultat in demiterea lui. In februarie, 500 de lideri ai comunitatilor romane din SUA, intelectuali, jurnalisti, preoti si pastori, fosti parlamentari, avocati, profesori universitari si persoane cu alte profesii, au adresat Casei Albe o Petitie de Demitere a Ambasadorului Klemm. Petitia a fost inaintata in februarie si ne exprimam satisfactia ca ea a fost onorata. Multumim tuturor celor care au semnat. Gasim deasemenea de bun augur ca, spre deosebire de anii trecuti, anul acesta dl Ambasador nu a mai participat la “marsul diversitatii”. In linkul alaturat puteti citi textul Petitiei si lista semnatarilor: http://www.culturavietii.ro/wp-content/uploads/2018/06/klemm-petition-signatures-final.pdf.
 
ANUNT PENTRU FAMILII
Am primit urmatorul anunt din partea unei organzatii pro-familie care organizeaza tabere in august: Perioada: 4-9 august 2018 sau 10-14 august 2018. O zi din tabără: * Program comun pentru întreaga familie * Mâncare bună * Diverse activități * Seminarii * Timp liber * Grupuri de discuții * Jocuri * Programe pe categorii de vârste: pentru copii mici și mari * Activități sportive. Din tematica taberelor de familii: Respect * Finanțe * Sexualitate * Unitate * Comunicare * Priorități * Identitate * Părtășie * Creșterea copiilor * Dragoste * Relatia de cuplu. Detalii: www.lucrareacufamilii.ro. Contacte: Vasi Veja: *0745-88-97-14* Beni Simion:  *0742-68-44-78*
 
Share this: