REFERENDUMUL PENTRU CASATORIE DIN TAIWAN – LECTII PENTRU ROMANIA

Se stie mai putin ca simbata 25 noiembrie a avut loc un referendum pentru casatorie in Taiwan la fel ca in Romania acum doua luni. Taiwanezilor li s-a pus in fata optiunea de a legaliza casatoriilor intre persoane de acelasi sex ori pastrarea casatoriei naturale ca institutie sociala normativa. Spre deosebire de Romania, referendumul din Taiwan a trecut, populatia insulei optind cu un vot covirsitor de 70% sa nu permita institutirea casatoriilor intre persoane de acelasi sex, in plus intirzicind, in acelasi referendum, predarea ideologiei de gen in scoli. [Detalii: 2018 Referendums: Rights plebiscite results draw opposing views – Taipei Times]

Referendumul din Taiwan e similar cu cel din Romania in mai multe privinte, iar clasa politica din Romania are multe lectii de invatat de la tinara democratie asiatica.

Inainte de a comenta ascest aspect, insa, amintim ca, in opinia activistilor homosexuali, Taiwanul ar fi putut deveni prima tara asiatica care sa legalizeze casatoriile homosexuale. Anii 2017 si 2018 le-au fost favorabili in acest scop. In mai 2017 homosexualii taiwanezi au scontat un succes urias in Curtea Suprema a Taiwanului obtinind “dreptul la casatorie” in numele “egalitatii casatoriei” (“marriage equality”). Tot in ani recenti, Taiwanul a fost dominat politic de un guvern de stinga “progresist”, care a cautat sa implementeze in Taiwan o agenda “progresista” asemenea guvernelor “progresiste” din Europa Occidentala, printre ele recunoasterea unui al treilea sex, casatorii homosexuale si ideologia de gen.

Cetatenii initiaza un referendum

Dar nu a fost sa fie. In primavara acestui an un grup de crestini si biserici crestine din Taiwan au lansat o petitie pentru referendum cerind ca cetatenii, nu politicienii ori tribunalele, sa aibe ultimul cuvint privind cea mai veche institutie sociala a omenirii – familia si casatoria naturala. La aproximativ jumatate de an dupa obtinerea semnaturilor, referendumul a fost tinut si rezultatul a fost covirsitor. In contrast, in Romania, cetatenii Romaniei au fost supusi unei adevarate torturi constitutionale si teroari politice vreme de trei (3) ani pentru a-si putea exercita in final dreptul constitutional de a decide soarta aceleasi institutii in Romania. Partidele politice, politicienii, Curtea Constitutionala si toate pirghiile politice si mediatice ale Romanie ne-au stat impotriva, asa cum am observat in comentariul din octombrie intitulat Perdantii Referendumuluihttp://www.alianta-familiilor.ro/2018/10/.

Taiwanul se aseamana cu Romania in citeva privinte relevante. Are o populatie de 23,4 milioane de persoane, aproximativ egal cu numarul de romani care locuiesc in Romania si Uniunea Europeana. Aproape 20 de milioane dintre taiwanezi au dreptul la vot, iar in Romania, inclusiv romanii din diaspora, numarul cetatenilor cu drept de vot este de aproape 19 milioane.

Democratia taiwaneza e la fel de tinara ca si cea romana, de doar aproximativ 30 de ani. Dupa citiva zeci de ani de dictatura si regimuri autoritare intre 1949 si mijlocul anilor 1980, Taiwanul a adoptat o constitutie care garanteaza cetatenilor lui un sistem democratic de tip american. In 2004 Taiwanul a adoptat revizuiri constitutionale care permit referendumuri si plebiscite constitutionale cetatenesti. In decembrie 2017 Taiwanul a redus pragul electoral pentru validarea referendumurilor la 25%. Asta, la cifrele acestui an, a insemnat o participare la vot a aproximativ 5 milioane de taiwanezi cu dreptul de vot. Dupa cum se stie, in Romania, pragul electoral este de 30%.

In referendumul din 25 noiembrie taiwanezii au votat zece (10) proiecte legislative si constitutionale. Conform constitutiei Taiwanului o lege abrogata prin referendum devine nula trei (3) zile mai tirziu, iar o initiativa legislativa adoptata trebuie supusa votului in Parlament in trei (3) luni.

Referendumul pentru casatorie

Nici unul din cele zece (10) proiecte legislative supuse referendumului nu a suscitat mai mult interes ca intrebarea “do you agree that marriage as defined in The Civil Code should be restricted to the union between one man and one woman”? (“Agreati ca, in conformitate cu definitia din Codul Civil, casatoria sa fie limitata la uniunea dintre un barbat si o femeie”?) Acestei intrebari i-au raspuns numarul cel mai mare de votanti, 7,6 milioane pentru si 2,9 impotriva. In total, aproximativ 10,5 milioane de taiwanezi au votat acest proiect legislativ, adica mai mult de 50% din intregul electorat.

In Romania, paticiparea la referendum a fost cu putin peste 21%, numarul votantilor fiind de 3,7 milioane, iar al celor care au votat pentru casatoria naturala fiind de aproximativ 3,5 milioane, ori peste 90% din toate voturile exprimate. Daca un numar dublu de taiwanezi au votat pentru casatoria naturala in comparatie cu Romania, in Romania procentul voturilor in favoarea casatoriei naturale a fost cu mult mai ridicat.

Tot pe 24 noiembrie taiwanezii au respins si ideologia de gen. Cu un vot de 7 milioane la 3,4 milioane taiwanezii au abrogat un proiect de lege pentru predarea ideologiei de gen in scolile din Taiwan asa cum se prevedea in Gender Equality Education Act (“Legea Educatiei de Egalitate de Gen”). In alte cuvinte, fondurile publice ale Taiwanului ori cele din afara tarii nu vor putea fi folosite pentru a semana confuzie sexuala in mintile copiilor si tinerilor taiwanezi. In contrast, dupa cum se stie, in Romania, grupuri civice, parlamentari si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii insista, contrar dorintelor parintilor, pentru predarea ideologiei de gen in scoli.

Lectii pentru Romania

Care sunt lectiile referendumului din Taiwan pentru Romania? In primul rind, clasa politica din Taiwan are mai mult respect fata de democratie si statul de drept decit cea din Romania. In Taiwan au fost respectate prevederile constitutionale fara amestecul politicienilor. Sistemul constitutional taiwanez nu permite amestecul politicienilor in aprobarea, pregatirea, programarea ori desfasurarea referendumurilor, iar initiativele cetatenesti nu pot fi politizate. Am citit cu atentie mai multe articole din presa internationala si taiwaneza privind referendumul taiwanez si nu am dat peste nici un indiciu ca politicienii taiwanezi ar fi sugerat boicotarea referendumului ori ca mass media taiwaneza ar fi dat dovada de partinire. Nu s-a auzit nicio voce care sa fi afirmat ca referendumul apartine vreunui partid politic ori ca taiwanezii isi risipesc banii pe un referendum fara sens. In plus, dupa cum unii dintre dvs deja ati observat, intrebarea de pe buletinul de vot, spre deosebire de cea din Romania din octombrie, a fost clara, scurta si la subiect.

Taiwan, insa, da o lectie si crestinilor din Romania. Taiwan nu e o tara crestina. Crestinii reprezinta doar 4% din populatia tarii, budistii 35%, toaistii 33% iar persoanele fara religie (animiste) 19%. Ne-am gindi ca in Romania unde 98% dintre cetateni se declara crestini referendumul ar fi trebuit sa treaca cu o participare la vot covirsitoare, dar nu a fost asa. Paradoxul acesta trebuie sa ne dea de gindit: cetatenii unei tari preponderent ne-crestine se prezinta masiv la vot pentru a proteja casatoria si familia crestina, adica cea naturala. Observatia aceasta insa nu e limitata doar la Taiwan. Populatia Coreei de Sud e si ea covirsitor impotriva legalizarii casatoriilor homosexuale, la fa ca si in Japonia, de altfel, unde opinia dominanta a publicului este ca “homosexualitatea e un hobby”, nu un stil de viata innascut. Si tot la capitolul acesta amintim si Hong Kong unde luna trecuta Curtea Suprema a refuzat sa legalizeze casatoriile homosexuale: Hong Kong legislature rejects step towards same-sex unions.

Rezultatul votului din Taiwan, dar si a celui din Romania, indica deasemenea, contrar afirmatiilor activistilor homosexuali, ca nu exista un trend international semnificativ pentru  instituirea casatoriilor homosexuale la nivel global. Societatea globala e compusa din 195 de tari din care doar 27 au legalizat casatoriile homosexuale, adica doar 13%. In foarte putine dintre ele casatoriile homosexuale au fost instituite prin plebiscit or referend national constitutional, cum a fost in Irlanda si Australia. Ne intrebam, de ce nu ne permite elita politica si globala sa decidem noi, cetatenii, soarta casatoriilor homosexuale?

ANUNT IMPORTANT – CANDIDATURA INDEPENDENTA LA EUROPARLAMENTARE A DLUI PETRE COSTEA

Pe 24 noiembrie, dl Petre Costea, Presedintele Aliantei Familiilor din Romania, si-a anuntat, in cadrul unei conferinte tinute la Arad, candidatura la alegerile europarlamentare din mai anul viitor. Oferim primul segment din discursul dinsului cu rugamintea ca toti cei care doresc sa sprijine candidatura lui sa il posteze pe facebook si sa-l distribuie prin canalele lor de socializare: https://www.facebook.com/referendumprofamilie/videos/337937260357939.

Cu prilejul anuntului candidaturii, Campania pentru Europarlamentare a dlui Costea a emis urmatoarea Declaratie:

Mă numesc Petre Costea și doresc să vă reprezint în Parlamentul European! În data de 24 noiembrie 2018, mi-am anunțat în mod oficial candidatura la alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, în calitate de candidat independent.

M-am născut în județul Bihor, într-o familiei de oameni simpli, cu mijloace de trai modeste, dar iubitori și împlinitori a valorilor creștine, ceea ce a reprezentat pentru mine adevărata bogăție și baza formării mele ca om și profesionist. 

Studii și formări profesionale: În timpul regimului comunist, am plecat din Romania din cauza persecuției religioase, însă ca adult am fost privilegiat să devin un om educat, obținând în 11 ani de studii 6 diplome universitare, de la prestigioase universități ale Americii și Europei. Am completat ulterior studiile universitare, cu un doctorat în diplomație (1989) și un alt doctorat în jurisprudență (1990), și am obținut licențierea profesiei de avocat în fața baroului de avocați al Statului Texas.

Experiența profesională și implicarea în mișcarea creștină din România: Profesez avocatura de 28 de ani în orașul Houston, Texas, Statele Unite și sunt calificat să pledez cazuri în toate tribunalele Statului Texas, precum și în Curtea Supremă a Statelor Unite. În cei 28 de ani de avocatură, am reprezentat mii de indivizi în litigii impotriva marilor companii americane și globale. Multe din cazurile mele au apărut în publicații prestigioase din Statele Unite. În toți acești ani, am dobândit o vastă experiență de expertiză, pentru a putea reprezenta și pleda cauze în diferite foruri, atât naționale cât și internaționale.

Voi fi onorat, să pot folosi experiența profesională și capacitățile mele de expertiză, pentru a  pleda cauza României și a mișcării creștine din Romania în Parlamentul European. Mă pasionează promovarea și protejarea valorilor creștine, a libertăților fundamentale, a democrației și a statului de drept, iar în anul 2005, am fost unul din fondatorii mișcării pro-familie din România, urmând ca în anul 2007 să înființez, impreuna cu altii, Alianța Familiilor din România, o  organizație a societății civile, a cărui președinte am onoarea să fiu, de atunci și până în prezent.

În perioada 2005-2006 am inițiat și organizat, impreuna cu altii, prima încercare de revizuirea a Articolului 48 din Constituția României, pentru protejarea căsătoriei și familiei naturale, iar în perioada 2015-2018 am fost implicat și în cea de-a doua încercare de revizuire a Constituției României, participând activ la mobilizarea publicului în sprijinul referendumului constituțional din octombrie 2018.

Valorile și obiectivele urmărite: Obiectivele majore, pe care voi pune accentul și le voi promova în calitate de europarlamentar, atât în spațiul European, cât și în România sunt:

–         dezvoltarea unei culturi pro-viață, pro-familie, în favoarea valorilor creștine care ne reprezintă și ne sunt comune tuturor;

–         promovarea libertății religioase și de conștiință;

–         nediscriminarea cetățenilor români în Uniunea Europeană;

–         stimularea unui mediu economic favorabil micilor întreprinzători;

–         stimularea dezvoltării unor locuri de muncă bine plătite în România, în concordanță cu pregătirea profesională a fiecărui individ;

–         reafirmarea rolului de promotor a valorilor creștine, pe care România trebuie să și-l asume, ca națiune preponderant creștină, în spațiul European;

–         promovarea și fortificarea democrației și a statului de drept în România.

Va fi o campanie electorală atipică, construită pe o platformă electorală fundamentată pe valorile democrației creștine.  

Concretizarea convingerilor și valorilor mele constă în faptul că din 2005 și până în prezent, am făcut zeci de demersuri oficiale în sprijinul valorilor creștine și a libertăților noastre fundamentale. Am făcut aceste demersuri din convingere, cu integritate, perseveranță și pasiune în fața unor instituții ca Parlamentul Romaniei, Curtea Constituțională a României, în fața  Avocatului Poporului, a Parlamentului European, Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale, a Comisiei de la Veneția, Consiliului Europei, Organizației Națiunilor Unite, la Comisia pentru Drepturile Omului al ONU și a altor foruri similare. 

De asemenea, am făcut demersuri practice pentru familiile României în forurile internaționale, unul dintre cele mai concludente exemple fiind cazul familiei Bodnariu. Am avut onoarea să fiu unul din avocații familiei Bodnariu în anii 2015-2016, oferindu-mi serviciile pro bono, aproape un an și am muncit cu abnegație pentru eliberarea copiilor, până când cazul a fost înregistrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în toamna anului 2016.

Importanța sprijinului și susținerii dvs! Îmi exprim dorința de a ajunge să vă reprezint cu deminitate și integritate în Parlamentul European. Pentru aceasta, sunt necesare ajutorul și implicarea  dvs. în demersul strângerii celor 100.000 de adeziuni și semnături, precum și un procent de minim 3% din voturile exprimate la alegerile europarlamentare din anul 2019.

Candidatura mea din 2019 va fi a doua candidatură la Parlamentul European. În anul 2014 am candidat, de asemenea, în calitate de independent și am obținut peste 42.000 de voturi, respectiv 0,75% din procentul total. Consider că a fost un început bun, și îmi exprim credința și speranța, că împreună cu dvs. vom finaliza în anul 2019, ceea ce am început în anul 2014.

Vă invit să vizitați situl campaniei europarlamentare (inca in lucru) pentru a afla mai multe detalii despre mine și ceea ce mă recomandă pentru poziția de europarlamentar independent: www.costea-parlamentuleuropean.ro.  Ne puteți contacta și prin email la [email protected], precum și prin telefon la  nr: +40 726 199 139.

Share this: